Veaceslav Platon, un nou portret. Rolul lui Usatîi și Filat în schemele „raiderului nr. 1”

Veaceslav PlatonFoarte mult timp a stat în umbră și doar rareori, nimerind în feedul de știri, Veaceslav Platon a ajuns de această dată în centrul atenției presei internaționale. Nu e de mirare întrucât „raiderul nr. 1”, reținut la sfârșitul lunii iulie în Ukraina, a ajuns să fie dorit deodată de mai multe țări – R. Moldova, Federația Rusă și SUA, scrie Vitalii Kovalyov în censor.net.ua.

Care, totuși, e cauza acestui interes sporit față de „un simplu consultant bancar”? Ca să răspundem la această întrebare, trebuie să analizăm însăși personalitatea lui Veaceslav Platon. Din păcate, studiind activitatea sa, nu am găsit nicio mențiune pozitivă despre omul Veaceslav Platon, iar conturul portretului său social capătă un contur oarecum sumbru. Ce-i de făcut – cu nuanțe întunecate nu putem desena lebede albe.

Vom enumera câteva episoade din filmul „Platon-Kobalev”, iar cititorii își vor putea formula singuri o imagine cât mai clară a personalității acestui individ.

Platon_pasaportDoc_platon

Cum Platon a scăpat de fiecare dată de instanța de judecată

La prima vedere, este surprinzător faptul că, cu atâtea relații și activități murdare, dintre care multe pot fi găsite din surse deschise, Veaceslav Platon a reușit să scape de pedeapsă. Aproape toate dosarele penale pornite pe numele său au fost închise mai devreme sau mai târziu. Secretul este foarte simplu. Felul în care el se comportă cu judecătorii neloiali este demonstrat în cazul judecătorului Clima, ce a avut loc în 2013.

Totul a început cu faptul că judecătorul Nicolae Clima nu a susținut în instanță demersul unei companii ucrainene (în spatele căreia se află Platon)  prin care se solicita retragerea din contul Primăriei Chișinău a 24 de milioane de lei sau, la cursul de atunci, aproape 2 milioane de dolari americani.

Încercările de a rezolva această „problemă” prin intermediul tradiționalei șpăgi nu au trecut. Fie judecătorul este unul onest sau fie acesta a observat rapid că dosarul este cusut cu ață albă și i-a fost frică să riște, cert este că firma afiliată lui Platon așa și nu a primit banii solicitați prin decizie de judecată.

Întrucât nu i-a mers să obțină hotărârea necesară prin coruperea magistratului, Platon a decis să recurgă la o altă metodă prin care să-l impună pe judecător să ia decizia „corectă”. Astfel, în primăvara anului 2013, în Chișinău, în mai multe intersecții aglomerate au apărut billboard-uri imense cu fotografiile a doi judecători, printre care și Nicolae Clima, pe fundalul unor bancnote de dolari americani. Toată această imagine era însoțită și de inscripția „Cei mai corupți judecători din Republica Moldova”.

Cum era și de așteptat, acest incident nu s-a petrecut fără consecințe. În presă s-a iscat un scandal, iar primarul municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, a indicat direct spre „raiderul nr. 1”, Veaceslav Platon, ca fiind cel care a venit cu inițiativa instalării unor astfel de panouri.

Nici nu se liniștiseră apele în cazul billboard-urilor cu fotografiile judecătorilor că în societate a mai avut loc un incident și mai grav: dacă n-ar fi avut loc o coincidență fericită, judecătorul Clima nu doar că ar fi fost nevoit să demisioneze din funcția de judecător, dar ar fi putut face și închisoare.

Evenimentele s-au derulat în felul următor: pe 15 mai, în jurul orelor 23:30, automobilul judecătorului Clima a lovit un pieton, după care a părăsit locul accidentului. Întâmplarea a fost surprinsă de videorecorderul unui automobil aflat în spate. Martorii s-au adresat la poliție cu înregistrarea video, iar colaboratorii forțelor de ordine, venind la judecător acasă, au găsit mașina parcată în curte cu semne de deteriorare, iar însuși magistratul – în stare de ebrietate.

Sfârșitul carierei, dar și a libertății i-au trecut probabil prin fața ochilor magistratului Clima. Povestea, însă, nu se sfârșește aici. Problema constă în faptul că cei care au pus la cale acest plan diabolic nu au luat în considerare un singur lucru. Ei au calculat totul, au aflat timpul în care judecătorul se va afla acasă și va consuma alcool, au găsit un automobil de aceeași culoare, au confecționat aceleași numere de înmnatriculare, au lovit intenționat un pieton, au filmat totul și au trimis un golan cu o bâtă ca să deterioreze automobilul magistratului, aflat în parcare. Nu au luat în calcul un singur detaliu: vecinul judecătorului a instalat o cameră de supraveghere pentru propria mașină, automobilul lui Nicolae Clima, la fel, a nimerit în zona de supraveghere și pe tot parcursul acelei zile cu ghinion s-a aflat în parcare, inclusiv în momentul în care cineva i-a lăsat urme de „accident” cu o bâtă.

Această înregistrare norocoasă i-a salvat cariera și reputația judecătorului, iar Procuratura Generală, la solicitarea Curții Supreme de Justiție, a deschis un dosar penal pe faptul intimidării judecătorului și exercitarea de presiuni în legătură cu activitatea sa profesională.

Mai târziu, toți participanții la înscenare au fost reținuți; rolul șoferului automobilului ce a lovit pietonul a fost jucat de un avocat, însăși „partea vătămată” a incidentului a fost jucată de un ofițer al departamentului special „Fulger”, iar „martorul” din acest caz a fost inspectorul superior al poliției din sectorul Râșcani. Doar omul care a pus la cale această operațiune și a rămas în afara schemei a scăpat fără pedeapsă.

Cum să furi o bancă

În timp ce unii tâlhari se gândesc cum să jefuiască  o bancă pentru a se îmbogăți rapid dintr-odată, alții se gândesc cum să intre în posesia băncii, astfel încât să încaseze venituri în mod regulat. Sigur, băncile nu sunt furate prin spargerea sălilor de depozitare sau a clădirilor. Băncile sunt furate de acțiuni. Așa s-a întâmplat și cu cea mai mare bancă moldovenească – Moldova Agroindbank (MAIB), care, după datele experților, deține un volum de aproximativ ¼ din întreg sistemul bancar din R. Moldova.

În mod natural, o asemenea „mină de aur” nu poate rămâne neobservată. Încercările de a o prelua au continuat mai mulți ani, iar preluarea propriu-zisă a avut loc în câteva „tranșe”. Ceea ce este interesant e că însuși Veaceslav Platon, răspunzând la acuzațiile atacurilor raider, a declarat că acesta este „un conflict corporativ normal”.

Raiderii au efectuat atacuri și mai devreme, însă cea mai serioasă operațiune a fost coordonată de Veaceslav Platon în 2011. Atunci, în rezultatul activității sale, și-au pierdut acțiunile Factor Banka (Slovenia), Venture Holding (Olanda), Adriatic Fund (Olanda), Druga d.o.o și Logar Milena, care s-au numărat printre fondatorii băncii.

Schema a fost, ca de altfel tot ce face Platon, înțeleaptă și calculată, dar în același timp a avut și careva defecte, lucru caracteristic persoanelor creative. Totul a arătat în felul următor: societățile acționare ale MAIB aveau anumite datorii către persoane terțe. Acest fapt nu a fost confirmat în totalitate, chiar de au avut datorii, ele nu au fost demonstrate în proporțiile în care au fost anunțate. Cu toate acestea, în baza acestor pretinse datorii, un judecător din Sankt Petersburg (Federația Rusă) emite o decizie de judecată prin care obligă preluarea acțiunilor de la investitorii străini în favoarea companiei creditoare.

Mai departe, pentru a legaliza această afacere și a avea valoare juridică în R. Moldova, în dosar este implicat un judecător al Curții de Apel din Bender, cu sediul în orașul Căușeni, care, analizând solicitarea, confirmă decizia judecătorului rus. Interesant este faptul că, în principiu, nu este în competența acestui judecător să analizeze cazul. O asemenea decizie, în mod normal, ar trebui să fie emisă de Curtea de Apel Economică.

În consecință, acțiunile de la Moldova Agroindbank au intrat, totuși, în posesia altor câțiva acționari noi.

Cu toate astea, operațiunea bine pusă la punct, brusc întâmpină rezistență din partea Băncii Naționale a Moldovei (BNM). BNM blochează pachetul de acțiuni în valoare totală de 39,58%.

Ceea ce este interesant e că BNM a blocat pachetul de acțiuni nu din cauza metodelor îndoielnice prin care s-a intrat în posesia lor, ci din cauza că reprezentanții Băncii Naționale au observat că noii proprietari acționează concertat, ceea ce le-a dat de bănuit că în spatele lor ar sta o singură persoană, fapt ce contravine legislației R. Moldova, care interzice unei singure persoane să dețină mai mult de 5% din acțiunile pieței bancare fără acordul BNM.

Drept urmare, Comisia Națională a Pieții Financiare din R. Moldova a luat decizia de a anula dreptul de posesie și să vândă acțiunile în valoare de 39,58% din capitalul MAIB deținute de 19 proprietari.

Acțiunile au fost scoase spre vânzare. Ce-i drept, însă, unicul investitor dornic să le cumpere a fost un tânăr de 21 de ani pe nume Igor Platon, fiul „raiderului nr. 1”. Așa cum explicase într-un interviu însuși Veaceslav Platon, fiul său a văzut MAIB drept o instituție bancară atractivă pentru investiții, așa că a decis să-i dăruiască suma necesară pentru procurarea acțiunilor.

La rândul său, Igor Platon a indicat în documentele de achiziție a acțiunilor că cele 40 de milioane de dolari le-a primit de la tatăl său printr-un act de donație. Asociația reporterilor de investigație RISE a dezvăluit într-un material că acești bani „au trecut printr-o schemă complicată de spălare de bani. Anterior, aceeași schemă a fost folosită pentru transferul a 20 de miliarde de dolari SUA din Federația Rusă în Uniunea Europeană prin intermediul mai multor bănci în care Veaceslav Platon figura în calitate de acționar”.

Probabilitatea ca BNM să aprobe achiziționarea unui pachet atât de mare de acțiuni într-o bancă de o importanță strategică de către un acționar dubios este una foarte mică. Dar acest lucru nu dă asigurări că „raiderul nr. 1”, în cazul în care va fi din nou liber, va renunța la noi încercări și metode de a ataca băncile moldoveneși, în special Moldova Agroindbank.

 S-a încălzit pe atomul pașnic

Geniul financiar din personalitatea lui Veaceslav Platon îl ajută pe acesta să impună să muncească pentru el nu doar bănci, dar și companii, care, inițial, nu aveau drept scop obținerea de profit de către persoane fizice, mai ales cu cetățenie străină.

Istoria îmbogățirii din contul monopolului nuclear din Ucraina începe în 1999. Anume în 1999, compania  SRL „VVD”, reprezentantă de cetățeanul moldovean Beloposkiy O.B. a început să colaboreze cu Энергатомом. Deși, „VVD” era o companie mică și, practic, necunoscută, proprietarii ei reali au fost ascunși, întrucât ca posesor oficial al companiei figura firma offshore „Gentwin Systems”. Însuși acest fapt nu poate fi considerat o ilegalitate, însă, conducerea Энергатомом ar fi trebuit să se gândească, cel puțin, din ce cauză sunt ascunși benefeciarii finali companiei cu care preconizau să aibă un parteneriat.

Tranzacția propusă gigantului atomic de compania „ВВД” părea, la prima vedere, reciproc avantajoasă și pe deplin legală. Potrivit contractului semnat, „ВВД” trebuia să livreze rotoare de presiune joasă pentru turbinele Энергатомом și nici nu a cerut pentru acestea bani, ci doar dreptul asupra datoriilor consumatorilor moldoveni. Adică obțineau dreptul de aprelua bani de la agenții economici din Republica Moldova, care au avut datorii față de partea ucraineană.

Primul detaliu inexplicabil din acest caz este înclocuirea contractului de barter pe unul financiar. Cum acest lucru a fost posibil și la ce etapă a avut loc această schimbare, în special fără acordul conducerii Энергатомом, astăzi este greu de dat seama, însă după asta în contract apare o sumă foarte clară pentru tranzacția descrisă mai sus – 18 milioane de dolari SUA.

Ca părți ale contractului figurau Энергатомом și Gentwin Systems, iar SRL „VVD” figura ca intermediar oficial. Valoarea totală a contractului a crescut din contul plății pentru seviciile firmei „VVD” și a taxelor vamele, ajungând până la 98 de milioane de grivne. În jur de 40 de milioane din această sumă au fost plătite conform contractului, însă mai departe au avut loc evenimente foarte interesante.

În anul 2002 la Энергатомом a avut loc o atestare completă a echipamentului din posesia întreprinderii, care a descoperit că setul format din patru rotoare livrat de „ВВД” nu era nou, ci data de 10 ani în urmă și era destinat centralei atomice din Crimeea, planificată pentru a fi construită încă în perioada sovietică, în anii ’80, însă, la începutul anilor ’90, această idee a fost abandonată. Astfel, în următorii ani rotoarele de presiune scăzută, erau inutile și, practic, se prăfuiau.

Pentru a valorifica aceste rotoare inutile, Belopolskiy, împreună cu partenerul său, Veaceslav Platon, au falsificat pașapoartele tehnice în care au indicat informații false despre anul producerii și alte caracteristici.

După ce realizaseră că au fost înșelați, reprezentanții Энергатомом s-au adresat organelor de drept ucrainene. Cu toate astea, compania „VVD” a obținut în 2002 o decizie de judecată privind recuperarea celoralte 60 de milioane de grivne. Curtea de Apel de la Kiev și Curtea Supremă Economică a Ucrainei a menținut hotărârea.

În rezultat, după cum v-ați dat probabil seama, „VVD” a primit încă 5 milioane de grivne în plus. Și abia după asta a ieșit la iveală faptul că firma fondatoare a „VVD” – Gentwin Systems – a fost lichidată în anul 2001. Probabil, Platon și partenerul său planificaseră în acest mod să spele urmele, dar se pare că s-au grăbit. Au urmat apoi o serie de audieri în diferite instanțe urcrainene. Afaceriștii au implicat în schemă noi companii, de asemenea, înregistrate în zone offshore, care ar fi primit dreptul asupra încasării datoriilor către firma deja lichidată.

Lucrurile au continuat în aceeași manieră până când în materialele anchetei a fost descoperită o anexă la contract, semnată la 12 octombrie 2001, în care părțile s-au înțeles că în cazul unor litigii, acestea vor fi clarificate în instanța din Sankt Petersburg. Iată aici afaceriștii s-au dat de gol, întrucât compania Gentwin Systems, care ar fi semnat această anexă ca una din părți, în acel moment (12.10.01) era deja lichidată.

Această istorie cu falimentarea companiei monopoliste din sectorul nuclear al Ucrainei a durat mai mulți ani și a dus la pierderi uriașe pentru întreprinderea de stat. În acest dosar Platon și-a dezvoltat principalul talent al său – capacitatea de a negocia cu judecătorii pentru a rezolva toate problemele în folosul său.

Platon – șeful unei super spălătorii

La mijlocul anului 2014, mass-media scria despre colosala spălare de bani din Rusia, inclusiv din bugetul statului. Era vorba despre o sumă estimată între 18 și 46 de miliarde de dolari SUA. Exclusivismul situației consta în faptul că aproape jumătate din această sumă a fost „spălată” prin băncile din R. Moldova.

Totul a fost efectuat în stilul „raiderului nr. 1” – contracte false, firme de o zi, decizii discutabile ale instanțelor de judecată. În presa rusă, schema a cărei părți tehnice fusese concepută de Platon, a primit numele de „schema moldovenească”.

Existența acestei scheme de fraudare a fost posibilă după numirea în funcție a noului președinte al SA „Căile Ferate Ruse” – Vladimir Yakunin, care la scurt timp după preluarea mandatului l-a numit consilier pe Andrei Krapivin. La rândul său, Krapivin a făcut lobby pentru a numi, în poziții cheie în „Căile Ferate”, pe membrii grupului criminal „Solntsevo” – Boris Usherovich și Valery Markelov.

În schema de splălare a banilor au fost implicate bănci controlate de Krapivin, Usherovich și Mareklovu – „Interprogress”, „STB”, „IncredBank” și „Baltika”, fiind controlată efectiv de gruparea „Solntsevo”. Totuși, începând cu anul 2008, regulile jocului pe piața bancară din Rusia s-au schimbat. Atunci a fost luată hotărârea de a implica un sistem bancar străin. Aici în joc au intrat doi moldoveni care demult „colaborau” cu respectiva grupare criminală și garantau furnizarea unui „acoperiș de încredere” în Moldova.

Este vorba despre doi cetățeni ai R. Moldova – Veaceslav Platon și Renato Usatîi. Platon își asuma elaborarea întregii scheme de spălare a banilor, promițând să influențeze instanțele moldovenești pentru a lua deciziile necesare. În același timp, Renato Usatîi „garanta” protecția proiectului, dat fiind relațiile bune pe care le avea cu premierul de atunci al R. Moldova, Vlad Filat, a cărui consultant oficial era Usatîi.

Ce-i drept, până la urmă, „reprezentanții moldoveni” au și stricat frumoasa operație. Cel care asigura acoperiș spălătoriei grupării „Solntsevo”, Vlad Filat, văzând cantitatea fantastică de bani spălată prin R. Moldova, a hotărât că el tot poate să fure puțin pe ascuns. Puțin nu i-a reușit. Platon, Filat, Shor și încă o duzină de complici au început să utilizeze aceeași schemă, dar deja cu banii din R. Moldova.

În acest fel, folosind aceeași schemă și circuite puse la punct de Platon, din R. Moldova a fost furat circa un milliard de dolari. Și dacă pentru Rusia pierderea a 40 de miliarde de dolari e simțitoare, dar nu mortal, atunci pentru mica Moldovă furtul miliardului a dus la un adevărat colaps. Au fost lichidate trei bănci, valoarea leului a scăzut, iar în țară au început proteste vaste ce au durat mai mult de un an. Situația a fost stabilizată abia în vara anului 2016.

În urma dosarului „furtul miliardului”, în închisoare au ajuns ex-premierul R. Moldova, Vlad Filat, fostul președinte al consiliului de administrație al uneia dintre cele trei bănci moldovenești implicate în schemă – Ilan Shor și alți executori mai puțin importanți. Lui Renato Usatîi, cel care asigura legătura între „Solntsevo” și Filat, și care personal nimic nu a semnat, i-a reușit să scape nepedepsit. Cu toate acestea, Procuratura Generală a R. Moldova a găsit dovezi care confirmă participarea în înșelătoria bancară a lui Veaceslav Platon, iar pe numele său a fost emis un mandat de arest și a fost dat în căutare internațională.

Sponsorul separatismului

Îndată după arestarea lui Veaceslav Platon pe 25 iulie în Kiev, în mass-media din Ucraina au început să apară informații potrivit cărora acesta îi sponsoriza, la ordinul FSB, pe separatiștii din Donbas. În acest context, trebuie de deschis parantezele și de amintit de vechea relație a lui Platon cu separatiștii mișcării prorusești.

Așa că fostul deputat în Parlamentul R. Moldova, Grigori Petrenko, care la alegerile din 2014 a fost al patrulea în lista partidului „Patria”, sponsorizat de Platon și de colegul acestuia ce conducea afacerile grupării „Solntsevsky” – Renato Usatîi, în același an vizitau autoproclamatele republici Donețk și Lugansk.

Scopul vizitei a fost stabilirea legăturilor cu liderii separatiștilor, precum și îndeplinirea sarcinilor propagandistice, dat fiind faptul că vizita a fost concepută pentru jurnaliștii occidentali, OSCE și alte organizații vestice, pentru ca situația din zonă să fie percepută așa cum o livrau și mass-media rusească de propagandă.

Până și liderul partidului din care făcea parte în acea vreme Petrenko – Renato Usatîi – declara recent că poate face așa, încât al doilea cel mai mare oraș moldovenesc – Bălți – să iasă de sub conducerea autorităților moldovenești, făcând aluzie, în așa fel, la crearea Republicii Populare Bălți.

Înainte de asta, în mass-media apăreau informații precum că Platon finanța Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, care, de altfel, este cunoscut pentru relațiile amicale cu separatiștii din Ucraina, trimițându-l la așa-numitul referendul din Crimeea, în calitate de observator, pe activistul său, actualul consilier municipal, Gaik Vartanean.

Pe fundalul acestor întâmplări, defel uimitoare pare informația din presă conform căreia sponsorul separatiștilor moldoveni este Veaceslav Platon, cel care îi finanța și pe separatiștii ucraineni.

Desigur, aceasta nu este întreaga poveste a acțiunilor „raiderului nr. 1”. Anchetatorii din diferite țări, dar și jurnaliștii, continuă să investigheze „experiența” lui Veaceslav Platon. Nu există nicio îndoială că, atât ancheta, cât și procesul de judecată, căruia va fi supus în timpul apropiat, vor descoperi alte noi detalii.

Vitalii Kovalyov



Categorii:Actualitate, Opinii

Etichete:, , , , , ,

1 răspuns

Trackback-uri

  1. Ucraina l-a dat pe Veaceslav Platon, „raiderul nr. 1 în CSI”, pe mâna autorităților din R. Moldova – Argumentul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.