Nicolae Dabija

Nicolae Dabija. Foto: Evgheni Lachi / ipn.md

La ora actuală Republica Moldova se confruntă cu mari probleme de ordin economic, social, identitar.

Una dintre cele mai importante preocupări ale celor două guverne, de la Chişinău şi Bucureşti, ar trebui să fie înlăturarea consecinţelor înţelegerii criminale dintre Stalin şi Hitler, numite Pactul Ribbentrop-Molotov, şi legalizarea condiţiilor de reunire firească a Basarabiei cu România după modelul german.

Nu cred că trebuie să vorbim azi de Unire, Unirea se face când e vorba de două state străine, în privinţa Basarabiei şi României însă, se urmăreşte revenirea unui teritoriu la locul de unde a fost smuls prin forţă. Reunirea celor două spaţii româneşti şi-a propus-o la 27 martie 2016, Mişcarea Unionistă Sfatul Ţării-2.

În perioada care s-a scurs de la ultima întrunire a Adunării Republicane, Consiliul Director al Mişcării Unioniste Sfatul Ţării-2 s-a întrunit de 14 ori, luând în discuţie diverse probleme.

Departamentul juridic, în frunte cu domnii Ştefan Agachi şi Gheorghe Viţă, a elaborat un proiect de Statut.

Unii dintre colegii noştri au propus ca Sfatul Ţării-2 să fie înregistrată ca formaţiune social-politică, alţii – să ne păstrăm statusul de asociaţie nonguvernamentală.

În anul care s-a scurs au fost elaborate mai multe declaraţii, apeluri, luări de atitudine faţă de unele evenimente politice, faţă de declaraţiile (aproape toate) aberante ale vânzătorului de Neam Igor Dodon etc. Fiecare membru al Consiliului Republican, cei 138 de deputaţi, au avut numeroase întâlniri în localităţi, şcoli, participări la emisiuni radio şi TV, au scris articole etc., în care s-au referit obligatoriu la necesitatea Unirii noastre cu Ţara, la respectul pe care trebuie să-l altoim în concetăţean pentru patria moşilor şi strămoşilor noştri, cea despre care Mihai Eminescu spunea: „…trebuie să ştim a o iubi, ca şi ea să ne iubească”.

Am încercat să creăm o masă rotundă în vederea desemnării unui candidat unic al dreptei la alegerile prezidenţiale din anul trecut. La ea au participat următoarele formaţiuni: Partidul Naţional Liberal, Partidul „Dreapta”, Partidul Liberal Reformator, Partidul Popular din Moldova, Partidul „Democraţia Acasă”, Partidul Verzilor.

Din partea Sfatului Ţării-2 la discuţii au participat, afară de preşedinte, Constantin Codreanu, Ghenadie Cosovan şi Anatol Caraman.

Din păcate, tratativele au ieşuat şi din motiv că partidele noastre nu sunt dispuse să facă compromisuri. Un singur exemplu: la prima întrunire, un vicepreşedinte de partid, atunci când a intrat în sala de conferinţe, a început să dea mâna cu toate cele peste 30 de persoane prezente, comentându-şi gestul în felul următor: „Cu tine dau mâna, dar cu tine nu dau mâna…”. Cu mine a dat mâna, dar pe domnul Cosovan, care se afla lângă mine, l-a anunţat: „Dar cu tine nu dau mâna”. Colegul nostru m-a întrebat atunci nedumerit: „Cine e domnul? Pentru că-l văd pentru prima dată în viaţă”.

Dar nici eu nu ştiam.

În perioada discuţiilor, câţiva, reprezentanţi din conducerea Sfatului Ţării-2 şi-au asumat răspunderea de a purta discuţii şi cu Mihai Ghimpu, cu Maia Sandu şi Andrei Năstase, cu care componentele Mesei Rotunde refuzaseră să discute categoric, din motiv că ei „nu-şi dau mâna” unul altuia.

În turul doi de scrutin, Sfatul Ţării-2 a făcut un Apel de susţinere a Maiei Sandu. 

Dar Maia Sandu – fiind sigură de câştig – n-a dorit să solicite tineretul, scriitorii, membrii Sfatului Ţării-2, preoţii Mitropoliei Basarabiei, unioniştii, proeuropenii, ONG-urile etc., deşi toţi aceştia i-au anunţat – prin numeroase declaraţii, conferinţe de presă, apeluri – susţinere totală. 

S-au putut organiza grupuri de agitatori, care să se deplaseze în fiecare localitate? Desigur. Noi eram pregătiţi. Dar nu s-a vrut. Maia Sandu şi echipa ei n-a ştiut – asta e impresia – să colaboreze, să consolideze şi, în consecinţă, să câştige.

De multe dintre greşelile Maei Sandu şi ale noastre s-a folosit Dodon. 

Aş vrea să amintesc că din componentele Mişcării Sfatul Ţării-2 fac parte Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova, participanţii la conflictul armat de pe Nistru, cu asociaţiile „Credinţă Patriei” şi „Tiras-Tighina” şi „Tinerii Moldovei”, care sunt fondatorii Mişcării.

Unul dintre succesele noastre este faptul că am reuşit ca un coleg de-al nostru, Constantin Codreanu, prim-vicepreşedinte al Mişcării Sfatul Ţării-2, să devină deputat în Parlamentul României.

Credem că el ne va putea ajuta la realizarea unora dintre obiectivele pe care ni le propunem.

O realizare importantă pe care eu o cred a noastră a tuturor, este lansarea postului de televiziune „Unirea”, a cărui cea mai privită emisiune este cea intitulată Sfatul Ţării, în cadrul ei cuvântând mai mulţi dintre membrii Mişcării noastre.

Un ecou deosebit au avut întâlnirile celor peste 500 de primari din Republica Moldova cu primarii din România, organizate la sediul Parlamentului din Bucureşti, ca şi proiectul „Cunoaşte-ţi ţara”, iniţiat de Asociaţia „Tinerii Moldovei”, care a putut să ajute mai multe zeci de mii de concetăţeni de-ai noştri să treacă Prutul.

Asociaţiile „Credinţă Patriei” şi „Tiras-Tighina” au participat la diverse acţiuni, legate de comemorarea victimelor conflictului armat de la Nistru – dezvelire de busturi, instalare de plăci comemorative, ajutorarea foştilor camarazi de luptă.

Din păcate, n-am ştiut să facem o mai bună publicitate activităţilor noastre.

Site-ul Sfatul Ţării-2 funcţionează, dar informaţia inclusă în el nu întotdeauna este la zi şi nici pe departe completă.

Imediat după convocarea din luna aprilie 2016 a Consiliului Republican, am purces la crearea de structuri teritoriale ale Mişcării. Acestea au fost constituiete în raioanele Teleneşti, Hânceşti, Ialoveni, Orhei, Cimişlia, Ungheni, Străşeni, Floreşti.

Dar am fost nevoiţi să amânăm crearea acestora, din motiv că începuse campania de alegeri prezidenţiale şi fiecare adunare a noastră se transforma în una electorală, sala umplându-se cu adepţi ai unor sau altor partide, impunându-ni-se la sfârşit să adoptăm o Declaraţie de susţinere a unui sau al altui candidat în scrutin.

Urmează în lunile care vin să continuăm cele pe care ni le-am propus şi să creăm structuri în toate centrele raionale şi în localităţile republicii.

Programul Asociaţiei Satul Ţării-2 e unul care urmăreşte pas cu pas Unirea.

Dar Programul nostru lasă impresia a fi unul de Guvern.

Imediat după congres am expediat documentele elaborate pe adresa celor două Guverne, de la Chişinău şi Bucureşti, care urmau să ajute la realizarea intenţiilor noastre, dar, afară de numărul de înregistrare de către cancelariile acestora, nu am primit şi alte răspunsuri. Mai suntem în aşteptarea lor. O împlinire ar însemna cele două şedinţe comune ale guvernelor noastre care s-au desfăşurat între timp, idee sugerată la lucrările Congresului I al Mişcării Sfatul Ţării-2.

Din păcate, trebuie să recunoaştem, nu avem parteneri de discuţie în rândul oamenilor politici.

Am elaborat un proiect intitulat „Dialog”, în care ne-am propus ca săptămânal să organizăm câte 8-10 echipe, alcătuite din câte 3-4 oameni de cultură şi artă, intelectuali cu convingeri unioniste, care să se deplaseze la fiecare sfârşit de săptămână în câte 8-10 localităţi din republică cu argumentele Unirii.

Acest proiect include onorarii pentru artişti, cheltuieli pentru combustibil şi cazare.

Proiectul l-am depus la Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni la sfârşitul anului trecut, sperând ca în acest an să-l putem realiza.

Odată cu el am mai depus un proiect intitulat „Congresul II al Mişcării Sfatul Ţării-2”, care urma să se desfăşoare la Palatul Naţional la 27 martie 2017, solicitând să fim ajutaţi doar cu plata pentru închirierea Palatului Naţional.

La 27 martie 2017, Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni ne anunţă că ambele proiecte au fost respinse.

Concluzionăm că în realizarea planurilor noastre nu putem conta decât pe noi. Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova timp de 10 ani de zile a avut multe activităţi, la care au participat cei mai mulţi dintre dumneavoastră – inclusiv colectarea celor peste 200.000 de semnături pentru Cererea de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Nici Departamentul Românilor de Pretutindeni, nici Institutul Cultural Român n-a ajutat niciodată Forul nici măcar cu un singur bănuţ. Banii pentru închirierea sălilor, plata onorariilor pentru artişti, a combustibilului pentru automobile timp de 10 ani i-am pus, iertaţi-mi nemodestia, din buzunarul meu.

A achita contul unirii a două state în continuare de către un singur om mi se pare ireal.

Dacă nu vom găsi de urgenţă surse de subvenţionare a Mişcării noastre, nicio acţiune nu va fi posibilă, iar aceasta, în ultimă instanţă, va însemna dispariţia Mişcării Sfatul Ţării-2.

Şedinţa Consiliului Republican urma să se desfăşoare în sala unde a avut loc actul istoric de la 27 martie 1918.

În acest sens, la 1 aprilie 2017 i-am depus o cerere doamnei rector al Academiei de Muzică. Doamna rector mi-a spus că i-a telefonat Dodon şi i-a interzis categoric să nu ne ofere sala.

Dodonizarea republicii, cu alte cuvinte, abia începe.

Acum, pe fundalul laşităţii consângenilor noştri, Dodon şi-a propus să câştige şi alegerile parlamentare. Fără un parlament al lui, el nu-şi va putea duce la capăt tărăşeniile politice. A şi început campania („Fără un parlament socialist nu vă voi putea dubla salariile, tripla pensiile şi reduce preţurile la salam şi votcă”). Şi oamenii noştri naivi chiar îl cred.

Iar unioniştii, ca să fie reprezentaţi în Parlament, au o singură şansă: să treacă peste orgolii, ranchiune, duşmănii personale, neînţelegeri etc. şi să se unească. Care ar putea fi rolul Sfatului Ţării-2 în acest context?

Scopul nostru e să unim unioniştii.

Ce facem ca să-i ştim împreună?

Mesajul nostru e unul de unitate. Sfatul Ţării-2 ar putea deveni un coordonator al Mişcării Unioniste. Să adunăm partidele sub flamura unei idei. Să ajutăm la refacerea morală a societăţii. La schimbarea de mentalităţi.

Metodele de luptă sunt diverse. Fiecare organizaţie unionistă acţionează în felul ei. Nu-i văd pe membrii noştri, spre exemplu, călătorind prin republică cu bicicleta pentru a promova ideea unionistă. Nu trebuie să ne apucăm de toate, cum ne propun unii colegi. Sfatul Ţării-2 ar urma să fie un centru de expertiză, unul de coagulare a forţelor unioniste, o instituţie care să ofere soluţii practice în vederea apropierii celor două state româneşti.

Pentru anul 2017 ne propunem:

1) crearea de structuri teritoriile, în centrele raionale şi localităţi rurale:

2) să ajutăm la înfrăţirea de localităţi din România şi Republica Moldova;

3) să găsim resurse financiare pentru realizarea Proiectului „Dialog”, privind organizarea unor echipe de oameni de creaţie care ar avea întâlniri săptămânale în localităţile republicii;

4) să înregistrăm Statutul Mişcării Unioniste Sfatul Ţării-2 la Ministerul Justiţiei;

5) fiecare Departament să alcătuiască planuri concrete de activitate pentru anul 2017 şi să prezinte dări de seamă trimestriale despre realizarea acestora;

6) ne propunem, de asemenea, ca în viitorul apropiat să pregătim legitimaţii pentru fiecare membru al Mişcării Sfatul Ţării-2;

7) să activăm site-ul Mişcării Sfatul Ţării-2;

8) să alcătuim programe unioniste accesibile omului simplu, care l-ar convinge să accepte Unirea;

9) să angajăm câteva persoane, un secretariat salarizat, care ar coordona activitatea noastră, cu calculatoare, imprimante, aparate xerox, care să se ocupe exclusiv de activitatea Mişcării Sfatul Ţării-2, pentru care am închiria şi un spaţiu adecvat ş.a.

Aşteptăm şi alte propuneri din partea membrilor şi simpatizanţilor Mişcării Unioniste Sfatul Ţării-2 cu sugerarea unor soluţii de realizare ale acestora.

Reunirea noastră e inevitabilă. Să facem tot ce depinde de noi ca ea să se întâmple cât mai curând.

8 aprilie 2017

Nicolae DABIJA, preşedintre al Mişcării Unioniste Sfatul Ţării-2

Literatura și Arta

Anunțuri