Situația politică din R. Moldova și România se îndreaptă vertiginos spre cel mai important proiect bilateral: ReUnirea celor două state românești, a declarat, în calitate de membru plenipotențiar, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor României, în cadrul celei de-a 43-a sesiuni a Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF), convocate la Luxemburg.

Constantin Codreanu

Constantin Codreanu

Genericul acestei sesiuni a APF, care se desfășoară în perioada 7-12 iulie, este „Societățile francofone în lumea anului 2050; o generație a dezvoltării umane durabile”.

„România și R. Moldova sunt părți ale aceluiași întreg, având în comun aceeași istorie, limbă, cultură, spiritualitate, precum și tradiționala apartenență la spațiul francofon. Ele au fost separate artificial în 1940, de către Germania hitleristă și Rusia stalinistă. Au urmat, sub ocupație sovietică, decenii de genocid etnic și cultural, ca în 1991 R. Moldova să-și afirme apartenența la spațiul istoric, etnic și cultural românesc și să-și proclame independența față de Moscova. Acum, cele două state ale noastre – și o spun cu deplină justificare, întrucât dețin atât cetățenia României, cât și pe cea a R. Moldova – sunt în plin proces de reintegrare. România a devenit primul partener comercial al Chișinăului atât la capitolul importuri, cât și exporturi. Fiecare al treilea cetățean al R. Moldova și-a restabilit cetățenia română, iar alți o treime din locuitori au depus cereri în acest sens. Bucureștiul este prezent în R. Moldova nu doar prin cei aproape 1 milion de cetățeni ai săi reintegrați în naționalitatea română, ci și prin proiecte de finanțare strategică: peste 900 de grădinițe din Basarabia au fost renovate, modernizate și dotate cu bani de la București. Proiecte strategice de reintegrare sunt și cele de interconexiune energetică, atât privind gazoductul Iași-Chișinău, cât și rețelele electrice de tensiune înaltă care vor asigura emanciparea energetică rapidă și completă a românilor basarabeni de sursele energetice rusești folosite astăzi drept pârghii de influență și control geopolitic. Într-o epocă nouă, a drepturilor și libertăților omului, și într-o Europă a proceselor de integrare aprofundată, Basarabia și România nu pot constitui o excepție de la regulă. Ele sunt condamnate să-și refacă unitatea distrusă în 1940 de cârdășia dintre fascism și comunism. După integrarea României în NATO și în Uniunea Europeană, următorul nostru proiect de țară este integrarea R. Moldova. Pe scurt, e vorba despre ReUnirea celor două state românești ale noastre”, a punctat deputatul Constantin Codreanu.

Cea de-a 43-a sesiune a APF cuprinde o dimensiune aparte, întrucât ea marchează cea de-a 50-a aniversare de la crearea Adunării în 1967, la Luxemburg, având denumirea de Asociația internațională a parlamentarilor de limbă franceză (AIPLF).

La actuala sesiune a APF participă peste 600 de parlamentari francofoni din întreaga lume și peste 20 de președinți de Parlamente naționale din statele care au aderat la Francofonie.

Anunțuri