Copiii născuți în afara căsătoriei pot pretinde la patrimoniul succesoral cu condiția că paternitatea lor în persoana celui succedat să fie stabilită în mod legal. Dacă calitatea de moștenitor legal nu poate fi dedusă cu claritate din actele de stare civilă, atunci, în cazul în care nu se contestă filiația, una dintre soluții ar fi recunoașterea calității de moștenitor de către ceilalți moștenitori.

Carti_copii

Foto: cora.ro

Solicitată de IPN, Dina Zamfirova, consilier juridic la Casa de Avocatură „Efrim, Roșca și Asociații”, a comunicat că dovada calității de moștenitor se poate face și cu alte mijloace de probă legală decât actele de stare civilă. În cazul în care moștenitorii legali nu recunosc calitatea de moștenitor a unei persoane, atunci ea poate fi constatată printr-o hotărâre judecătorească în ordinea procedurii speciale.

Potrivit Codului Civil, nu pot fi succesori legali ai copiilor părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti care, la data deschiderii succesiunii, nu sunt restabiliţi în aceste drepturi şi nici părinţii (adoptatorii) şi copiii maturi (inclusiv cei adoptaţi) care s-au eschivat cu rea-credinţă de la executarea obligaţiei de întreţinere a celui ce a lăsat moştenirea, dacă această circumstanţă este constatată de instanţa de judecată.

Copilul ai cărui părinți (unul dintre ei) sunt decăzuți din drepturile părintești păstrează dreptul de folosință asupra spațiului locativ și toate drepturile patrimoniale bazate pe rudenia cu părinții și rudele sale firești, inclusiv dreptul la succesiune.

„Persoanele care au vocație la moștenire (moștenitorii legali și testamentari) dobândesc calitatea de moștenitori prin acceptarea moștenirii. La eliberarea certificatului de moștenitor legal sau testamentar, notarul verifică faptul decesului celui care a lăsat moștenirea, timpul și locul deschiderii succesiunii, raporturile de rudenie, existența testamentului, compunerea masei succesorale şi costul ei. Documentele justificative vor fi prezentate de moștenitori”, precizat juristul.

Moștenitorii care au acceptat succesiunea preiau și datoriile decedatului. De asemenea, cel care a lăsat testamentul poate pune achitarea integrală sau parțială a datoriei în sarcina unui sau mai multor moștenitori.

Pentru a primi certificatul de moștenitor, persoana trebuie să meargă la notar cu mai multe acte, printre care: certificatul de deces al celui ce a lăsat moștenirea, eliberat de către Oficiul Stării Civile; actele care confirmă dreptul de proprietate a defunctului asupra bunului imobil; actele de identitate și certificatul de naștere care confirmă relațiile de rudenie; certificatul de căsătorie și buletinul de identitate al soțului/soției, etc. Procedura succesorală se încheie cu eliberarea de către notar a Certificatului de moștenitor.

Certificatul de moștenitor poate fi eliberat și până la expirarea termenului de 6 luni de la deschiderea moștenirii, dacă notarul dispune de probe suficiente că, în afară de persoanele care solicită eliberarea certificatului de moștenitor, nu există alți moștenitori.

Moștenirea va trece în proprietatea statului doar dacă nu există nici succesori testamentari, nici legali, sau dacă nici unul dintre succesori nu a acceptat succesiunea, sau dacă toți succesorii sunt privați de dreptul la succesiune. Prin eliberarea certificatului de succesiune vacantă, statul devine proprietar al bunurilor succesorale, iar acestea vor deveni proprietăți publice.

Potrivit avocatei, cele mai frecvente litigii civile privind dreptul succesoral sunt cele intentate în cazul omiterii termenului de acceptare a moștenirii și recunoaștere a dreptului la cota-parte din moștenire, cele privind constatarea faptului acceptării succesiunii, cât și cele privind partajul averii succesorale. O statistică privind cauzele privind dreptul succesoral nu există.

Anunțuri