Puțin peste 20 la sută dintre pensionarii din Republica Moldova, cu vârsta cuprinsă între 50 și 65 de ani, au și un loc de muncă, arată datele unui studiu al Biroului Național de Statistică, notează Radio Chișinău. Cei mai mulți dintre ei spun că muncesc întrucât nu le ajunge pensia pentru a avea un trai decent. Totuși, activismul persoanelor în vârstă în Republica Moldova rămâne mai mic în comparație cu cel al țărilor dezvoltate, constată experții în domeniu.

Pensionari

Foto: pensiata.ro

Dintr-un număr de 338 de mii de pensionari, cu vârste cuprinse între 50 și 65 de ani, aproximativ 70 de mii sunt activi în câmpul muncii, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Însă, majoritatea covârșitoare a pensionarilor activi continuă să lucreze din necesitatea de a-și asigura venituri suficiente pentru familie. Cei mai mulți dintre ei au un loc de muncă în administrație publică, învățământ, sănătate și asistență socială, fiind vorba despre aproape 40 la sută, și în agricultură – 30 la sută, a menționat Vladimir Ganța, șef adjunct al direcției Statistica pieței muncii din cadrul BNS.

„Dacă vă referiți la motivele pentru care continuă să lucreze, este vorba despre pensia mică și necesitatea de a completa veniturile, astfel încât să aibă un trai cât mai decent. Persoanele în vârstă au posibilități mai multe în orașe, aceiași profesori, în special în sistemul bugetar. Iar în sate, în afară de agricultură, sunt foarte puține oportunități de angajare, de a lucra”, a spus Vladimir Ganța.

Potrivit datelor statistice (BNS), valoarea pensiei medii în Republica Moldova acoperă numai 87 la sută din valoarea minimului de existență, cifrat la 1500 de lei pe lună în 2016. Trebuie precizat faptul că femeile primesc o pensie pentru limită de vârstă mai mică decât bărbații, cu aproximativ 18 la sută.

Rata pensionarilor activi este, totuși, una redusă în Republica Moldova, în comparație cu țările dezvoltate, a remarcat Diana Cheianu-Andrei, sociolog la Centrul de Investigații și Consultanță ”Sociopolis”.

„În Republica Moldova reduc vârsta medie de viață a persoanelor, de aceea noi nu avem o longevitate a vieții foarte mare. Dacă luăm să comparăm cum arată un vârstnic în Republica Moldova, mai ales din mediul rural, care a muncit în agricultură și îl comparăm cu unul din Franța sau Germania, diferențele sunt enorme”, a declarat Diana Cheianu-Andrei.

Datele studiului BNS mai arată că pensionarii de la orașe sunt mai hotărâți să își continue activitatea și după pensionare, decât cei de la sate, dar au și mai multe posibilități de angajare. Legislația în vigoare permite recalcularea pensiilor o dată la doi ani, pentru cei care continuă să lucreze. Însă această prevedere este valabilă numai pentru persoanele care s-au pensionat după 1 ianuarie 2017 și nu este retroactivă.

Anunțuri