În perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca Centrul Național Anticorupție să cunoască acest lucru. Aceasta datorită unei modificări la legislația anti-spălare de bani aprobate în Parlament, care a fost activă aproximativ 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare. Declarația a fost făcută de către fosta vicedirector al Centrului, Cristina Țărnă, în cadrul emisiunii „Important” de la postul de televiziune TVC21, transmite IPN.

Cristina Tarna

Cristina Țărnă. Foto: Dan Guțu / ipn.md

Potrivit ex-vicedirectorului, esența modificării a fost că este suficient ca persoana să se adreseze în instanța de judecată pentru a fi anulată blocarea banilor, aplicată de Centrul Național Anticorupție.

„Dacă dai în instanța de judecată cererea prin care contești blocarea banilor în cont, ți-ai pus o ștampilă în cancelaria instanței de judecată, serviciul anti-spălare a banilor de la CNA încă nu știe că tu ai mers în instanța de judecată, dar tu cu această foaie cu ștampilă mergi la bancă și ei erau obligați să ridice suspendarea. Practic, în cinci minute mutai banii unde vroiai tu”, declară Cristina Țărnă.

Astfel, CNA când se prezenta în instanța de judecată pentru a susține motivele pentru care a aplicat blocarea, omul cu pricina nici nu mai venea pentru că nici nu-i păsa dacă pierdea acest dosar. „Pentru o perioadă de 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare, Centrului Anticorupție i se blocase acel buton roșu pe care ar fi putut apăsa și bloca banii”, spune Cristina Țărnă.

Fosta vicedirector spune că în mod normal toate instituțiile financiare din Republica Moldova sunt obligate să trimită anumite rapoarte către CNA când au loc tranzacții suspecte și tranzacții limitate. Tranzacțiile limitate sunt cele care depășesc o anumită sumă pentru o singură persoană fizică sau juridică. Ele se raportează în decurs de o lună. Tranzacțiile suspecte sunt cele care sunt efectuate fie de persoane expuse politic, fie că implică state cu zone off-shore, acolo unde sunt riscuri mari de spălări de bani sau cu riscuri de terorism. „În asemenea cazuri, instituțiile financiare trebuie să le încadreze ca fiind tranzacții suspecte și să le raporteze în decurs de trei zile. La CNA, respectiv, se acumulează foarte multe rapoarte de genul acesta, de ordinul milioanelor. Astfel, dacă există semnalmente de spălare de bani, CNA poate să meargă în instanța de judecată și să ceară blocarea acelor bani”, afirmă Cristina Țărnă.

Anunțuri