Legile adoptate vineri de camera inferioară a parlamentului polonez privind reforma sistemului judiciar reprezintă un risc pentru independența acestui sistem, consideră experți ai Comisiei de la Veneția, citați de agenția DPA.

Comisia de la Venetia

Courtesy Photo

Prevederea în baza căreia cei 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii vor fi înlocuiți de noi judecători aleși direct de parlament poate conduce la o politizare a acestui organism, estimează experții Comisiei de la Veneția.

Un alt motiv de îngrijorare este în opinia acestora și crearea a două noi camere ale Curții Supreme, care vor fi alcătuite din judecători ce urmează să fie desemnați și care vor avea puteri speciale.

De asemenea, posibilitatea ce ar fi oferită Curții Supreme de a revizui, cu efect retroactiv, orice verdict dat după anul 1997 pune în pericol stabilitatea sistemului judiciar, mai atrag atenția experții respectivei comisii a Consiliului Europei, ei dezaprobând și prevederea ce reduce vârsta obligatorie de pensionare a membrilor Curții Supreme, ea implicând pensionarea actualei președinte a acesteia.

Aceiași experți cer anularea comasării funcțiilor de ministru al justiției și de procuror general, comasare deja în vigoare în urma unui act normativ adoptat anul trecut și criticat încă de atunci de Comisia de la Veneția.

Problema statului de drept și a reformei sistemului judiciar se află în centrul actualității poloneze și a provocat tensiuni cu Comisia Europeană încă de la scurt timp după ce formațiunea conservatoare Lege și Justiție (PiS) a câștigat alegerile legislative de la sfârșitul anului 2015.

Prima inițiativă promovată a fost o reformă a Tribunalului Constituțional, care a vizat în principal înlocuirea judecătorilor pe care guvernul formațiunii liberale Platforma Civică (PO) îi numise chiar înaintea alegerilor, conservatorii acuzându-i pe liberali că au încercat atunci prin acele numiri să-și asigure controlul asupra acestei instanțe în perspectiva pierderii scrutinului legislativ.

Au urmat reforme ce au vizat funcționarea tribunalelor de drept comun și a Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia Europeană considerând aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în fața celei executive, în timp ce guvernul de la Varșovia susține că a luat aceste decizii pentru a pune capăt „castei corupte” a judecătorilor.

Proiectele legislative votate vineri de camera inferioară a parlamentului se referă la Curtea Supremă și Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru a intra în vigoare, ele mai trebuie votate de Senat și promulgate de de președintele Andrzej Duda. Acesta din urmă, provenit și el din formațiunea PiS, a blocat în luna iulie unele inițiative, dar în cele din urmă a acceptat majoritatea propunerilor avansate. El a aprobat de exemplu normele privind revizuirea funcționării puterii judiciare și care permit executivului să numească judecătorii tribunalelor regionale și pe cei ai Curților de Apel.

Președintele formațiuni PiS, Jaroslaw Kaczynski, considerat liderul de facto al Poloniei, a declarat recent că sistemul judiciar al Poloniei necesită ‘o reformă profundă’ și a asigurat că nu va accepta doar „schimbări superficiale”.

Executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiați. Ultima etapă a unor astfel de proceduri este suspendarea dreptului de vot al Poloniei în UE, dar pentru aceasta este nevoie de acordul unanim al tuturor statelor membre, iar Ungaria a reafirmat că va bloca prin veto o asemenea decizie.

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat luna trecută că de la începutul anului a trimis guvernului polonez patru invitații la dialog, toate rămase fără răspuns, executivul de la Varșovia acuzând în schimb oficialii europeni că evaluările lor pe tema reformei sistemului judiciar și a statului de drept sunt mai degrabă politice decât juridice.

Agerpres

Anunțuri