Republica Moldova a înregistrat o creștere economică, în termeni reali, de 5.4 la sută în trimestrul trei al acestui an, peste aşteptările analiştilor şi oficialităţilor, care au mizat pe o creştere mai lentă. Este o creștere puternică, mai ales pe fondul unei baze de comparații înalte din perioada similară a anului precedent, când avansul a fost de 6.5 la sută.

Fisc_penalitati_bani

Foto: observatorulph.ro

Și creșterea, consemnată în nouă luni, de 3.8 la sută, confirmă previziunile Ministerului Economiei și Infrastructurii, dar și instituțiilor financiare internaționale. Ministerul Economiei, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială anticipează o creștere de 3.5 la sută a economiei moldovenești în 2017, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este mai rezervată în prognoze și se așteaptă la un avans de 3 la sută.

Consumul final al gospodăriilor populației și formarea brută de capital au fost principalele motoare de creștere, deși aportul lor la evoluția Produsului Intern Brut a fost diferit. Consumul final a contribuit cu 4 puncte procentuale la creștere per totalul economiei, în timp ce formării brute de capital i-a revenit o contribuție la creștere de 1.1 puncte procentuale.

Potrivit BNS, în ianuarie-septembrie cea mai mare contribuţie la creșterea economică a avut-o comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, transport și depozitare, activități de cazare și alimentație publică cu o contribuție de 1.4 puncte procentuale la creșterea PIB-ului, urmată de agricultură, industrie și construcții.

Prima concluzie care reiese din statisticile oficiale este că, dacă în 2016 economia a fost în ascensiune de la un trimestru la altul, în acest an avansul în primul trimestru a fost de 3.1 la sută, în trimestrul doi de 2.5 la sută, iar în trimestrul s-a ridicat la 5.4 la sută.

O altă concluzie este că, în fond, nu s-a schimbat modelul de creștere economică. Economia moldovenească continuă să crească datorită unei situații relativ mai bune în agricultură și majorării consumului privat pe fundalul remiterilor mai mari și creșterilor salariale din sectorul privat și public. Schimbarea vechiului model economic, bazat pe exportul de oameni şi importul de produse pe unul eficient, bazat pe investiţii, inovaţii şi exporturi de produse cu valoare adăugată sporită, model despre care se vorbește de mai mulți ani, rămâne un obiectiv dorit, neatins încă.

„Moldova încă nu şi-a dezlănţuit întregul potenţial pentru creştere”, constatau anterior experții de la German Economic Team (GET Moldau), o concluzie ce rămâne valabilă și pentru anul 2017. Într-un studiu, întitulat „Ce trebuie să facă Guvernul de la Chişinău ca economia Moldovei să se dezlănţuie”, autorul acestuia Woldemar Walter menționa că „ratele de creştere semnificativ mai mari sunt posibile şi necesare dacă Moldova doreşte să ajungă la nivelul economiilor mai dezvoltate. Pentru aceasta, reformele structurale sunt inevitabile. Reformele actuale din sectorul bancar arată modul în care acest lucru poate fi atins”.

Experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, care prognozau o creștere de 6 la sută în acest an, cea mai optimistă previziune din toate cele lansate, apreciază avansul de 3.5-4.0 la sută „sub așteptări”. „Creșterea prognozată inițial de 6% nu s-a materializat din cauza condițiilor meteo nefavorabile din primăvara acestui an, care au subminat producția agricolă, din cauza nivelului sporit de incertitudine în rândul oamenilor de afaceri care a frânat relansarea creditării, investițiilor private și activității industriale, precum și din cauza mersului lent al reformelor”, se constată în publicația trimestrială a Centrului MEGA, lansată la sfârșitul acestei săptămâni.

Pe acest fundal, creșterea economică din 2017 s-a bazat pe relansarea consumului, care a crescut preponderent grație creșterii remiterilor după doi ani de scădere, precum și pe intensificarea investițiilor publice odată cu deblocarea asistenței externe de la începutul anului, constată experții. Ei mai adaugă că, „practic, daca am exclude influența acestor doi factori, care prin definiție sunt temporari din cauza bazei mici de comparație, economia ar fi în recesiune”.

Este evidentă necesitatea schimbării modelului de dezvoltare și reformelor structurale. Într-o notă cu privire la prognoza actualizată a indicatorilor macroeconomici, Ministerul Economiei și Infrastructurii constata că „în anul 2017 economia Republicii Moldova conturează unele semne de învigorare: creșterea investițiilor în active imobilizate, intensificarea comerțului exterior, a veniturilor și cheltuielilor publice. Creșterea reală a salariului și majorarea remiterilor de peste hotare au condus la majorarea consumului. Se înregistrează evoluții pozitive ale sectorului real”.

Totodată, ministerul aprecia că „datoria de stat internă și externă își continuă trendul ascendent. Vulnerabilitatea față de factorii externi rămâne actuală”.

Creșterea investițiilor, a alocațiilor de la buget în economie, a sprijinului extern, dar și continuarea reformelor pornite în acest an, factori pe care mizează Guvernul în 2018, ar putea fi un impuls pentru o dezvoltare mai sustenabilă, chiar dacă se anticipează o creștere mai lentă a economiei, de 3 la sută, față de 2017. Ameliorarea competitivității economiei moldovenești trebuie să rămână și în continuare prioritatea zero pentru autorități, apreciază „Expert-Grup”.

Recent, ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, se arăta convins într-un interviu că, deși ministerul prognozează o creștere de 3 la sută în 2018, „această creştere va fi mult mai mare”.

Moldpres

Reclame