Mutantul e o corcitură hidoasă dintre mancurţi şi homo sovieticus, dintre secăturile locale din perioada URSS, care îşi ascundeau originea, limba, istoria lor naţională, îşi dădeau odraslele la şcolile ruseşti, vorbeau cu dispreţ despre Moldova şi – urmaşii lor de astăzi – lepădături şi cozi de topor, care la comanda stăpânului de la Kremlin, au îndrăgit subit Moldova, pe moldoveni şi pe Ştefan cel Mare.

Lucinschi_Voronin_Dodon

Colaj: basarabialiterara.com.md

Mutantul e o încrucişare monstruoasă dintre criminalii de ieri, care îi deportau, îndobitoceau şi rusificau pe moldoveni, şi fariseii de astăzi, care, ca şi înaintaşii lor, îi dispreţuiesc pe moldoveni, dar se prezintă ca apărători ai moldovenilor, dar, mai ales, ai statalităţii moldoveneşti. Mutantul e un amestec toxic, foarte periculos, dintre tot ce a avut mai rău Moldova de-a lungul timpului şi adunătura actuală de paraziţi, care jefuieşte fără milă populaţia disperată, o ruinează şi o sperie cu pierderea statalităţii.

Politicianul Igor Dodon a venit ca un blestem peste capul moldovenilor. Plămădit din minciună, făţărnicie, ură şi trădare, el se aseamănă cu smintitul satului care cheamă gospodarii să facă horă în cimitir. Comportamentul lui de şef al statului insultă demnitatea naţională şi bunul-simţ dintotdeauna al moldovenilor. Declaraţiile şi faptele sale sunt încărcate de ură faţă de poporul său şi faţă de jertfa de sânge a sute de generaţii care au apărat cu sabia pământul strămoşesc, limba română, credinţa şi istoria noastră milenară. Cu şi fără ocazie, el intră în biserică, nu pentru a se ruga şi a se curăţa de păcate, ci, vorba fostului său coleg de partid Tkaciuk, pentru a strica aerul. De orice se atinge individul – spurcă şi profanează. Lipsa celor şapte ani de acasă, bădărănia şi incultura îl reprezintă şi îl arată în toată hidoşenia sa morală. Zâmbetul lui Dodon e zâmbetul lui Iuda, care se bucură de cei 30 de arginţi câştigaţi cu preţul trădării. Nu rătăcirile şi greşelile îl caracterizează, ci ranchiuna faţă de toţi cetăţenii Republicii Moldova. Dacă ar fi avut sprijinul stăpânului de la Kremlin, nu s-ar fi ferit să organizeze, ceea ce insinuează şi instigă – confruntări între diferite grupuri etnice, şi nu numai – până la declanşarea unui război civil. Cred că ar fi necesar să găsim un răspuns la întrebarea: care este misiunea de bază a acestei lacome, fudule şi jalnice marionete?

De 27 de ani mutanţii ne aruncă în tranşeele unui devastator război de uzură, care ne sfarmă încrederea în forţele proprii şi ne distruge speranţa în viitor. De 27 de ani societatea moldovenească nu coboară de pe baricade şi îşi iroseşte energiile în confruntări false, impuse şi stimulate de ideologii de la Kremlin, confruntări legate de orientarea politică, de originea, patria şi limba moldovenilor. Prin Declaraţia de independenţă, primul Parlament a încercat să închidă dezbaterile sterile, antiştiinţifice şi să pună capacul, pentru totdeauna, peste războiul identitar, adus pe pământul Basarabiei de Rusia imperială. Din păcate, vechea nomenclatură comunistă a reuşit să submineze conţinutul Declaraţiei de independenţă şi să introducă în Constituţia din 1994 articolul 13, un fals care continuă să păstreze minciuna şi influenţa rusească în Basarabia şi să-i dezbine pe moldoveni. Iar preşedinţii P. Lucinschi, V. Voronin şi I. Dodon au avut aceeaşi misiune – de a menţine în viaţă, cu orice preţ, aberanta teorie stalinistă că moldovenii şi românii sunt două popoare diferite, de a nu permite, sub nicio formă, ca R. Moldova să se dezvolte şi să prospere ca un stat de drept în interiorul familiei ţărilor Uniunii Europene. Ei au folosit, iar Dodon mai foloseşte la maximum instituţia prezidenţială, pentru a alimenta românofobia în rândul populaţiei îndoctrinate de propaganda rusească şi de a ţine poporul în neîncredere şi ură faţă de Europa, România şi SUA. În comparaţie cu predecesorii săi – Lucinschi şi Voronin –, care încercau, de ochii lumii, să arate că sunt conducători ai unui stat independent, Igor Dodon se complace în rolul de promotor al intereselor Federaţiei Ruse în R. Moldova. Din exces de zel, dar şi din foarte multă prostie şi îngâmfare personală, acest Juju al lui Putin se aventurează să ameninţe Uniunea Europeană şi NATO, să aiurească despre Moldova Mare, să facă front comun cu Tiraspolul şi Comratul împotriva Chişinăului, să intimideze tinerii şi să oprească mersul firesc al istoriei contemporane. Sfâşiat de complexe de inferioritate şi mânat de pofte dictatoriale, acest profitor cu obrazul mai gros decât tureatca, după ce a cheltuit zeci de milioane de lei pe plăceri personale, distracţii, călătorii, vacanţe, deplasări peste hotare, continuă să otrăvească poporul cu minciuni, ţipând de la vila boierească de la Condriţa (în timp ce jupoaie câte un porc pentru fraţii de la Moscova) că forţe externe vor să distrugă statalitatea. Şi fiindcă mancurţii, impostorii, nulităţile, profitorii şi mutanţii de tot soiul se erijează în apărători ai Republicii Moldova, a venit timpul să le spunem drept în ochi cine sunt ei, ce fel de stat au făcut timp de un sfert de veac şi de ce distrug ei statalitatea moldovenească.

Mutanţii de tip Igor Dodon, Vladimir Voronin sau Zinaida Greceanâi, indiferent de vârstă, au fost împotriva renaşterii naţionale a moldovenilor în perioada de ocupaţie sovietică şi au făcut front comun după Declaraţia de independenţă din 27 august 1991, pentru a submina orice construcţie statală moldovenească ieşită de sub controlul Federaţiei Ruse. Ei au susţinut agresorii ruşi în războiul de pe Nistru şi nu patrioţii moldoveni, care îşi apărau pământul natal cu preţul vieţii. Mutanţii neocomunişti, agrarieni, socialişti şi interfrontişti, dirijaţi de serviciile speciale de la Moscova, au distrus bazele naţionale şi democratice ale statului de drept moldovenesc, început de primul Parlament, ei au dat foc Declaraţiei de independenţă şi au construit un stat oligarhic şi corupt după chipul şi asemănarea lor, în care mutanţii milionari huzuresc în libertate, iar poporul flămânzeşte şi a ajuns de azi pe mâine. Statul mafiot, pe care l-au construit Lucinschi, Sangheli, Diacov, Voronin, Lupu, Ostapciuc, Tarlev, Greceanâi, Dodon, Filat, Plahotniuc, a ucis încrederea cetăţenilor şi, mai ales, a tineretului, în statalitatea moldovenească. Voi, hiene nesătule, care aţi luat ultima bucăţică de pâine de la gura copiilor sărmani, aţi îngropat R.Moldova, fiindcă aţi făcut statul pentru un grup restrâns de paraziţi, nu pentru un popor. Evident, pentru Dodon şi familia sa, – statalitatea e dulce, dar pentru milioane de moldoveni? Poate, după ce a cheltuit sume uriaşe în vacanţele şi călătoriile sale, şeful statului ne spune, dacă timp de un an şi ceva a rezolvat măcar o singură problemă de interes naţional?

În urma încrucişării monstruoase dintre mancurţi, homo sovieticus, puşlamalele şi lepădăturile de alaltăieri, de ieri şi de azi au apărut mutanţii. Ei, conducătorii de partide, îşi schimbă numele în comunişti, interfrontişti, agrarieni, socialişti, dar esenţa lor rămâne aceeaşi – slugoi ce slujesc stăpânii de la Moscova şi urăsc R.Moldova, deopotrivă – pe moldoveni. Acum au comanda să apere statalitatea lor şi să-i iubească provizoriu pe moldoveni. Păzea, feriţi-vă de mutanţi şi de îmbrăţişarea lor fariseică! Ei deja au luat cei 30 de arginţi pentru a vă „apăra”.

Alecu Reniță, Literatura și Arta

Reclame