O broşură cu măsuri de luat în cazul unui conflict sau unei catastrofe naturale – într-un context tensionat între Rusia şi Occident – urmează să ajungă, prin poştă, în gospodării suedeze, relatează AFP.

Brosura_razboi_Suedia

Foto: news.ro

Unde se află adăposturile? Ce alimente trebuie stocate? În ce surse de informaţie să te încrezi? – broşura „În caz de criză sau război”, tipărită în 13 limbi la solicitarea Guvernului, va fi expediată în perioada 28 mai-3 iunie către 4,8 milioane de gospodării (din zece milioane) în Suedia.

În 20 de pagini ilustrate, această broşură scurtă enunţă ameninţările cărora le este expusă ţara scandinavă: război, atentat, atac cibernetic, accidente grave sau catastrofe naturale.

„Chiar dacă Suedia este mai sigură decât multe alte ţări (…), ameninţările există. Este important ca toţi să ştie care sunt ameninţările, pentru a se putea pregăti”, a explicat Dan Eliasson, directorul general al Agenţiei suedeze pentru Securitate Civilă MSB, în cursul primei prezentări a broşurii, luni, la Stockholm.

„Un conflict militar în apropiere ne va afecta importurile de mărfuri, mai ales alimentare, chiar dacă nu se extinde pe teritoriul nostru”, a subliniat, pentru AFP, Christina Andersson, însărcinată cu conceperea broşurii, disponibilă online.

Ultima tipăritură de acest fel, la iniţiativa autorităţilor, datează din 1961, în plin Război Rece.

Rusia nu este citată în pliant, însă oficiali suedezi se tem de o agresiune, în caz de conflict deschis cu NATO, în vederea tăierii căii maritime a Alianţei Nord-Atlantice către membrii săi baltici.

Suedia nu are frontieră terestră cu Rusia, însă cele două ţări sunt riverane la Marea Baltică, iar Moscova dispune de o bază navală la Baltiïsk, în regiunea Kaliningrad.

INCURSIUNI RUSE

În decembrie, Comisia Apărarii din care fac parte toate partidele reprezentate în Rikdsag a publicat o carte albă care trasează orientările militare ale Suediei în perioada 2021-2025, intitulată „Voinţă de rezistenţă”.

„Situaţia militară s-a degradat în Europa în ultimii ani. Capacităţile militare ruse cresc şi vor continua să crească”, s-a alarmat la acea vreme preşedintele Comisiei Björn von Sydow, un fost ministru social-democrat la Apărării.

Comisia recomanda să se investească 400 de milioane de euro pe an în modernizarea sistemelor apărării militare şi civile, un lucru care să permită populaţiei să reziste o săptămână cu apa şi mâncarea stocate, iar ţării să susţină o blocadă timp de trei luni.

Suedia – pe al cărei teritoriu nu a mai avut loc un conflict armat de peste 200 de ani – nu face parte din NATO, însă face parte din Parteneriatul pentru Pace lansat în 1994 în vederea dezvoltării cooperării militare între Alianţa Nord-Atlantică şi ţările care nu sunt membre.

Temerea reprezentată de Rusia a fost realimentată de incursiunea unui submarin neidentificat în arhipelagul Stockholmului în toamna lui 2014 şi de mai multe incursiuni ale unor aeronave ruse în spaţiul aerian suedez.

Suedezi au declarat luni la Stockholm că nu se tem de o ameninţare rusă, dar că nu vor să vorbească despre acest lucru în faţa camerei de luat imagini.

Cu toate acestea, „starea pregătirii Suediei este necesar să fie îmbunătăţită, pentru că trăim ca şi cum n-ar fi fost niciodată război”, sublinia Svante Rosing, un septuagenar, un avocat la pensie.

La sfârşitul Războiului Rece, Suedia şi-a redus în mod considerabil cheltuielile militare, însă anexarea Crimeei de către Moscova a schimbat datele problemei.

Stockholmul a anunţat la începutul lui martie că reintroduce serviciul militar încă din această vară, la şapte ani după ce l-a desfiinţat, şi şi-a consolidat forţele pe Insula Gotland, un avanpost expus în cazul unui conflict la Marea Baltică.

Regele Carl al XVI-lea Gustaf şi premierul Stefan Löfven au prezidat, la Gotland, prima înfiinţare a unui nou regiment de la al Doilea Război Mondial, „un semnal clar” cu privire la priorităţile strategice ale Stockholmului, în opinia ministrului Apărării Peter Hultqvist.

News.ro

Reclame