Deputaţii PL consideră că statutul limbii ruse duce la discriminarea minorităţilor naţionale. Despre aceasta deputaţii liberali au declarat la Curtea Constituţională, argumentându-şi sesizarea referitor la anularea statutului de limbă de comunicare interetnică pentru limba rusă.

rusia_drapel_tricolor

Deputatul PL, Ion Casian, a spus la şedinţa de luni a CC că Legea cu privire la funcţionarea limbilor din 1 septembrie 1989 a fost adoptată pe timpul când exista o ţară ca RSSM.

„Această lege a fost concepută pentru a reglementa folosirea limbilor pe teritoriul republicilor unioniste, în cazul de faţă vorbim despre RSSM ca parte a unui stat federativ (URSS – n.r.), a cărei limbă oficială era limba rusă”, a reamintit el.

În opinia deputatului, menţinerea legii privind funcționarea limbilor cu același statut pentru limba rusă este nejustificată, având în vedere că Republica Moldova este un stat independent deja de 26 de ani.

„Articolul 13 din Constituție stipulează că în Republica Moldova există doar o singură limbă de stat – cea moldovenească. Potrivit hotărârii CC din 5 decembrie 2013, denumirea corectă a limbii este română”, a remarcat Casian.

El a mai amintit că, în conformitate cu recensământul din anul 2014, ponderea etnicilor ruşi este de numai circa 4%, astfel că „conferirea unui statut special limbii ruse duce la discriminare față de alte grupuri etnice care locuiesc pe teritoriul Moldovei”.

„Păstrarea statutului special pentru limba rusă duce la continuarea rusificării minorităților naționale în țară, deoarece această limbă le este impusă atunci când se adresează organelor de stat. Acest lucru, la fel, contravine Constituției, deoarece, potrivit prevederilor sale, statul trebuie să asigure păstrarea și dezvoltarea tradițiilor culturale și lingvistice ale tuturor cetățenilor”, a spus liberalul.

El a spus că în practica internaţională nu există noţiunea de limbă de comunicare interetnică, care să nu fie de stat.

Reprezentantul Aparatului Parlamentului, Radu Radu, a spus că, „chiar dacă controlului constituţional pot fi supuse doar actele normative adoptate după intrarea în vigoare a Constituţiei, Legea cu privire la funcţionarea limbilor totuşi poate fi supusă controlului, deoarece Constituţia RM este legea supremă, mai presus de care nu poate fi nici un act normativ”.

El a menţionat că traducerea actelor normative în limba rusă, de asemenea, discriminează alte minorităţi naţionale.

„Practica de traducere a documentelor în alte limbi nu există nici chiar în Rusia, care este un stat cu mult mai multietnic decât Moldova”, a spus reprezentantul Aparatului Parlamentului.

Curtea Constituţională a declarat Legea privind funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti drept desuetă, dar acest lucru nu afectează statutul limbii ruse stipulat în Constituţie şi în alte legi.

Infotag

Reclame