Numărul susţinătorilor integrării Moldovei în Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) a scăzut după ce Preşedinte a devenit Igor Dodon. Despre aceasta arată rezultatele unui sondaj de opinie, realizat de agenţia „Monitorul eurasiatic” la comanda Centrului de Cercetări Integrate al Băncii Eurasiatice de Dezvoltare, notează Infotag.

Igor Dodon

Igor Dodon. Foto: fb.com/dodon.igor

Centrul efectuează în mod regulat astfel de sondaje. De când există UEEA, au fost efectuate șase studii sociologice detaliate. Potrivit autorilor, ultimul sondaj reflectă starea de spirit a populației în spațiul postsovietic. Sondajul a fost realizat în cinci țări ale UEEA (Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia), în Moldova și Tadjikistan, în fiecare ţară fiind chestionaţi cel puțin 1000 de persoane. În opinia autorilor, „rezultatele au arătat o imagine destul de contradictorie: starea generală a societății în țările Uniunii în ceea ce privește integrarea rămâne pozitivă, însă, în comparație cu perioada anilor 2014-2015, începe să slăbească”.

„În Moldova, unde se dezvoltă conflictul dintre președintele proeurasian Igor Dodon și Parlamentul și Guvernul proeuropean, nivelul de susținere a UEEA în raport cu 2015-2016 a scăzut de la 53% la 48%. Aceasta este cel mai mic indicator de când se realizează sondajele. Totodată, în Moldova, împotriva UEEA se pronunţă persoanele cu studii superioare, care reprezintă elita culturală, politică și economică a societății”, se arată în studiu.

Autorii subliniază că, în cei trei ani de la crearea Uniunii Eurasiatice, a scăzut susţinerea publică a acesteia. Acest lucru este cel mai vizibil în Rusia, unde aprobarea participării la UEEA a scăzut din 2015 până în 2017 de la 78% la 68% din populație, iar în Armenia – de la 56% la 50%. Popularitatea UEEA în această perioadă a scăzut şi în alte țări ale Uniunii.

Potrivit analiștilor, scăderea ponderii populației cu atitudine pozitivă față de UEEA este cauzată de mai mulți factori. În primul rând, în timpul creării Uniunii în 2015, efectul de integrare aşteptat era în mod evident supraestimat. În al doilea rând, constituirea UEEA s-a făcut într-o perioadă de criză economică profundă, care nu a permis realizarea pe deplin a potențialului de extindere a relațiilor comerciale și economice. În al treilea rând, atât elitele, cât și masele largi ale populației nu simt efectul imediat al creării Uniunii, ceea ce le determină tot mai des să se gândească la rostul existenței acesteia.

Autorii sondajului menţionează şi scăderea atractivității Rusiei pentru țările CSI care nu fac parte din UEEA – Tadjikistan și Moldova.

„În Moldova, atractivitatea Uniunii Europene pentru prima dată a devenit mai mare decât cea a UEEA. Persoanele cu studii superioare din Moldova simpatizează mai mult UE, în timp ce persoanele cu studii medii speciale – UEEA”, constată ei.

Reclame