Din ce cauză moldovenii tind să sancționeze viziunile pro-UE, politolog

Percepțiile cetățenilor din Ucraina, Moldova și Georgia asupra fenomenelor politice interne s-a reflectat în mod diferențiat asupra simpatiilor față de UE, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol analitic pentru Agenția IPN.

Dionis Cenușă. Foto: Elena Covalenco / ipn.md

El evidențiază trei paradoxuri importante care explică cel mai bine cât de imprevizibilă poate fi opinia publică din cele trei țări.

Primul paradox, descris de politolog, constă în faptul că cetățenii din Moldova și cei din Georgia conectează în mod diferit politica internă de cea externă. Astfel, pe fundalul crizelor din sistemul bancar și cel politic (octombrie 2015-septembrie 2016), cetățenii moldoveni au dat cele mai negative calificative direcției în care se mișcă țara – 79-82%.

Dionis Cenușa consideră că același negativism s-a extins asupra percepției față de aderarea la UE, care pentru prima dată a căzut sub nivelul vectorului pro-euroasiatic, care a variat între 42-45%, cu 7% deasupra UE în octombrie 2015.

O schimbare drastică a opiniei georgienilor față de guvernare în februarie 2015 nu a avut practic niciun impact asupra simpatiilor georgiene față de UE, opinează politologul. În opinia lui, stabilitatea simpatiilor pro-europene în rândul georgienilor se datorează slăbiciunii forțelor politice pro-ruse, care, în cazul Moldovei, controlează instituția președinției (Igor Dodon) și ar putea deveni cea mai numeroasă formațiune politică după alegerile din februarie 2019. De asemenea, Dionis Cenușa argumentează că simpatiile pro-ruse și, respectiv, antipatiile eurosceptice pot penetra mai ușor spațiul mediatic moldovenesc decât cel georgian.

Alt paradox analizat de politolog se referă la combinarea unui vector pro-european robust cu o predispunere de a întreține relații pragmatice cu Rusia. El folosește exemplul Georgiei, în care voința populației de a adera la UE este la fel de avansată ca și dorința de a îmbunătăți dialogul cu Rusia.

Pe de o parte, acest lucru denotă că relația cu UE nu exclude deschiderea față de Rusia. Pe de altă parte, Georgia, la fel ca și Ucraina, a suferit în timpul recent de agresiunea rusă, soldată cu ruperea definitivă a teritoriilor separatiste, explică Dionis Cenușa.

Demersul conciliator al guvernului ghidat de Bidzina Ivanishvili, începând cu 2012 și, respectiv, poziționarea controversată a noului președinte Salome Zurabisvhili vizavi de Rusia, ar putea menține o percepție dublă, contradictorie, față de Rusia – de agresor și potențial partener pragmatic, punctează politologul.

Impactul diferențiat al sprijinului UE asupra opiniei publice reprezintă un ultim paradox, menționat de către politolog. De această data poziția georgienilor față de UE este la fel mai solidă decât în cazul ucrainenilor, evidențiază Dionis Cenușa.

Chiar dacă ucrainenii primesc susținere constantă din partea instituțiilor europene, euro-optimismul lor este mai rezervat decât în Georgia, comentează politologul.

Reclame


Categorii:Opinii

Etichete:, ,

1 răspuns

  1. Consider ca cel mai sigur lucru pe care trebuie sa il faca autoritatile RM, e sa-l demita pe Dodon si sal trimita nahui in Sibira tot cu armata rusa, afara de la noi din tara si asta va fi un pas bun si o metoda de a ne feri de laba rusa.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.