FMI a înrăutățit estimările economice pentru 2020 și 2021

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a înrăutăţit estimările economice pentru 2020 şi 2021, comparativ cu previziunile incluse în raportul World Economic Outlook publicat în aprilie, anticipând o redresare inegală şi nesigură din criza coronavirusului. Astfel, FMI anticipează pentru 2020 un declin de 4,9% al economiei mondiale, cu 1,9 puncte procentuale mai accentuat faţă de estimarea din aprilie, urmat de o creştere de 5,4% în 2021.

reuters.com

Criza provocată de noul coronavirus, supranumită de FMI ”Marea Închidere”, a declanşat cea mai gravă criză de la Marea Depresiune.

Reclame

”Pandemia de Covid-10 a împins economiile în Marea Închidere, care a ajutat la ţinerea sub control a virusului şi salvarea de vieţi, dar a declanşat şi cea mai gravă recesiune de la Marea Depresiune. Peste 75% dintre ţări se redeschid acum, în timp ce pandemia se intensifică în multe pieţe emergente şi economii aflate în dezvoltare. Mai multe ţări au început să îşi revină. Cu toate acestea, în absenţa unei soluţii medicale, consolidarea redresării este extrem de nesigură, iar impactul asupra sectoarelor economice şi a ţărilor este inegal”, potrivit raportului publicat miercuri de FMI pe blogul instituţiei.

Noile estimări realizate de FMI implică o pierdere cumulată pentru economia mondială, în perioada 2020-2021, de peste 12.000 de miliarde de dolari.

Revizuirea negativă a estimărilor din luna aprilie reflectă datele sub aşteptări din prima jumătate a acestui an, anticiparea menţinerii măsurilor de distanţare socială şi în a doua jumătate a anului şi impactul negativ asupra producţiei.

Aceste estimări au un grad ridicat de incertitudini, existând riscuri de revizuire în sens pozitiv şi în sens negativ a perspectivei.

În sens pozitiv, informaţiile pozitive despre vaccinuri şi tratamente şi suplimentarea politicilor de sprijin pot conduce la o reluare mai rapidă a activităţilor economice. În sens negativ, noi valuri ale infecţiei pot inversa relaxarea circulaţiei şi a cheltuielilor, restricţionând rapid condiţiile financiare şi declanşând datorii neperformante.

Tensiunile geopolitice şi comerciale pot afecta relaţiile globale fragile într-o perioadă în care este prognozată o scădere a schimburilor comerciale de aproximativ 12%.

O criză nemaiîntâlnită va avea o redresare nemaiîntâlnită

În primul rând, extinderea globală fără precedent a acestei crize afectează perspectivele de redresare ale economiilor dependente de exporturi şi pune în pericol perspectivele de convergenţă a veniturilor între economiile în curs de dezvoltare şi cele avansate.

Reclame

FMI anticipează pentru 2020 o scădere profundă şi sincronizată atât pentru economiile avansate (-8%), cât şi pentru pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare (-3%, respectiv -5% dacă este exclusă China), iar peste 95% la sută dintre ţări vor consemna creştere negativă pe cap de locuitor.

Fondul estimează că impactul cumulat al crizei asupra creşterii PIB va fi mai mare pentru economiile emergente şi în curs de dezvoltare, cu excepţia Chinei, comparativ cu cel înregistrat de ţările dezvoltate.

În al doilea rând, pe măsură ce ţările se redeschid, reluarea activităţilor este inegală. Pe de o parte, cererea acumulată duce la o creştere a cheltuielilor în anumite sectoare precum comerţul cu amănuntul, în timp ce, pe de altă parte, sectoarele de servicii precum ospitalitatea, călătoriile şi turismul rămân la un nivel scăzut. Ţările care se bazează foarte mult pe astfel de sectoare vor avea un impact negativ profund pentru o perioadă îndelungată.

În al treilea rând, piaţa muncii a fost puternic lovită şi într-un ritm record, în special în cazul lucrătorilor cu venituri mici şi activităţi semicalificate, care nu au opţiunea de a lucra online. Având în vedere că activităţile în sectoare cum ar fi turismul şi ospitalitatea vor rămâne scăzute, o redresare completă a pieţei muncii va dura, agravând inegalitatea veniturilor şi creşterea sărăciei.

Partea pozitivă este că redresarea este susţinută prin măsuri extraordinare de sprijin, în special în economiile avansate şi într-o măsură mai mică în economiile emergente şi în curs de dezvoltare, care sunt mai limitate de spaţiul fiscal. Sprijinul fiscal global se ridică în prezent la peste 10.000 de miliarde de dolari, iar politica monetară a fost relaxată semnificativ prin reducerea dobânzilor, injecţii de lichidităţi şi achiziţii de active. În multe ţări, aceste măsuri au reuşit să sprijine mijloacele de trai şi să prevină falimentele la scară largă, contribuind astfel la reducerea efectelor negative de durată şi contribuind la redresare.

Recomandările FMI

Având în vedere incertitudinile uriaşe, guvernanţii ar trebui să rămână vigilenţi şi politicile vor trebui să se adapteze pe măsură ce situaţia evoluează. Susţinerea comună substanţială prin politicii fiscale şi monetare trebuie să continue, în special în ţările în care se presupune că inflaţia va rămâne sub control. În acelaşi timp, ţările ar trebui să asigure o disciplină fiscală adecvată şi transparentă, iar independenţa politicii monetare nu trebuie să fie compromisă.

Reclame

O prioritate este gestionarea riscurilor pentru sănătate, chiar dacă ţările se redeschid. Aceasta necesită continuarea consolidării capacităţii sectorului de sănătate, testarea pe scară largă, urmărirea, izolarea şi practicarea distanţării , precum şi purtarea măştilor. Aceste măsuri ajută la prevenirea răspândirii virusului, asigură populaţia că noile focare pot fi tratate în mod ordonat şi reduc la minimum perturbările economice.

Comunitatea internaţională trebuie să extindă şi mai mult asistenţa financiară şi expertiza către ţările cu capacitate limitată de îngrijire a sănătăţii. Trebuie făcut mai mult pentru a asigura o producţie şi distribuţie adecvată şi accesibilă a vaccinurilor şi a tratamentelor atunci când acestea vor deveni disponibile, se arată în raportul FMI.

În ţările în care activităţile sunt foarte îngrădite de criza de sănătate, persoanele afectate direct ar trebui să primească ajutor prin indemnizaţii de şomaj, subvenţii salariale şi transferuri de bani, iar firmele afectate ar trebui să fie sprijinite prin amânări fiscale, împrumuturi, garanţii de credit şi subvenţii. Pentru a ajuta mai eficient şomerii din ţările cu sectoare informale mari, plăţile digitale vor trebui să fie mărite şi completate cu sprijin în natură, de produse alimentare, medicamente şi alte produse de uz casnic, canalizate prin administraţiile locale şi organizaţiile comunitare.

În ţările care au început redeschiderea şi redresarea este în curs de desfăşurare, sprijinul politic va trebui să se îndrepte treptat către încurajarea oamenilor să se întoarcă la muncă şi să faciliteze realocarea lucrătorilor către sectoare cu cerere în creştere.

Acest lucru se poate realiza prin fonduri alocate pentru formarea lucrătorilor şi subvenţii pentru angajarea lucrătorilor care se confruntă cu un risc mai mare de şomaj de lungă durată. Sprijinirea unei recuperări va implica, de asemenea, măsuri de refacere a bilanţurilor şi de reducere a datoriilor. Acest lucru va necesita cadre şi mecanisme solide pentru insolvenţă, pentru restructurarea şi eliminarea datoriilor neperformante.

Acolo unde spaţiul fiscal permite, ţările ar trebui să întreprindă investiţii publice ecologice, pentru a accelera redresarea şi a sprijini obiectivele climatice pe termen lung. Pentru protejarea celor mai vulnerabile persoane, ar putea fi necesare cheltuieli nete mai mari pentru securitate socială.

Comunitatea internaţională trebuie să se asigure că economiile în curs de dezvoltare pot finanţa cheltuielile majore prin furnizarea de concesii pentru finanţare, scutire de datorii şi subvenţii.

De asemenea, trebuie asigurat accesul la lichidităţi al pieţelor emergente şi al economiilor în curs de dezvoltare, prin asigurarea stabilităţii pieţei financiare, linii swap între băncile centrale şi desfăşurarea unei reţele de securitate financiară globală.

FMI mai arată în raport că această criză va genera provocări pe termen mediu. Se estimează că datoria publică va atinge în acest an cel mai înalt nivel din istoria, în raport cu PIB, atât pe pieţele avansate, cât şi pe cele emergente şi în economiile în curs de dezvoltare. Ţările vor avea nevoie de cadre fiscale solide pentru consolidarea pe termen mediu, prin reducerea cheltuielilor inutile, lărgirea bazei de impozitare, reducerea la minimum a evaziunii fiscale şi extinderea sistemului progresiv de impozitare, în unele ţări.

În acelaşi timp, această criză prezintă, de asemenea, o oportunitate de a accelera trecerea către o creştere economică mai productivă, durabilă şi mai echitabilă, prin investiţii în tehnologii digitale şi ecologice noi şi cu protecţii de securitate socială mai largi.

Cooperarea globală este foarte de importantă pentru a face faţă unei crize cu adevărat globale. Potrivit Fondului, ar trebui depuse toate eforturile pentru rezolvarea tensiunilor comerciale şi tehnologice, îmbunătăţind în acelaşi timp sistemul comercial multilateral bazat pe reguli. FMI va continua să facă tot posibilul pentru a asigura un nivel adecvat al lichidităţilor la nivel internaţional, va oferi finanţări de urgenţă, va sprijini iniţiativa G20 de suspendare a serviciului datoriilor şi va oferi sfaturi şi sprijin ţărilor în timpul acestei crize fără precedent.

News.ro



Categorii:Externe

Etichete:, ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.