Ce este strategia zero-Covid și ce șanse ar avea să fie aplicată în Europa

Vara lui 2020 a fost momentul în care țările europene au început să facă pași pentru repornirea economiei, în timp ce autoritățile au susținut că este timpul să învățăm să trăim cu virusul. La un an de pandemie și cu măsuri de distanțare fizică încă în vigoare pe mare parte a continentului, unii experți se întreabă însă dacă este posibil să trăim cu virusul și cum am putea face asta.

Getty Images

Jay Patel, cercetător la Universitatea din Edinburgh, consideră că pur și simplu nu putem trăi cu acest virus, întrucât are rata de transmisibilitate mare, iar în aceste condiții, este dificilă și recuperarea economică. Mulți economiști și experți în sănătate publică consideră că sfârșitul primului val al pandemiei a fost o „oportunitate ratată” pentru Europa, se arată într-o analiză publicată pe Euronews.

Reclame

Europa nu a aplicat strategia prudentă a multor țări din zona Asia – Pacific, ci a recurs la redeschidere rapidă a economiilor. Lovitura a venit în toamnă, când virusul a adus un al doilea val de infectări.

În prezent, tot mai mulți academicieni și experți din Europa solicită guvernelor să pună în aplicare măsuri mai stricte pentru a încerca să reducă ratele de transmisibilitate a Covid-19 în loc să se bazeze doar pe speranța vaccinării. Mulți susțin chiar că începutul lent al vaccinării la nivel global înseamnă că, fără reducerea rapidă a infecțiilor, va face dificilă repornirea economiilor, mai ales în condițiile noile variante de virus, mai transmisibile.

În acest context, a fost pusă în discuție posibilitatea implementării strategiei zero-Covid și a restricțiilor de călătorie pentru zonele cu grad mare de infectare.

Ce este strategia zero-Covid și care sunt țările care au implementat-o?

Este o strategie de reducere a cazurilor Covid-19 la niveluri care pot ținute sub control.

„Sună ca și cum ar fi un scop de a ajunge la zero absolut. De fapt, este vorba mai mult de o reducere a cazurilor la un nivel cât mai scăzut, care poate fi ușor de gestionat prin testare și izolare”, spune Jay Patel, care subliniază că nu este vorba despre eradicarea absolută a pandemiei.

Unii experți dau ca exemplu Noua Zeelandă și se întreabă dacă țările europene ar fi putut folosi un model similar pentru a învinge Covid-19.

Guvernul din Noua Zeelandă a aplicat inițial un plan de pandemie ca pentru gripă, dar pe parcurs a făcut o mișcare decisivă în planul de eliminare a Covid, a spus Patel. Strategia antigripală constă în menținerea capacității de asistență medicală atunci când situația epidemiologică poate fi ușor ținută sub control.

Întrucât coronavirusul provoacă mai multe decese decât gripa, o astfel de abordare este însă greu de implementat. Potrivit unui studiu francez recent, Covid-19 a fost de până la trei ori mai mortal decât gripa.

„A devenit evident că, dacă am urma pașii din planul nostru de pandemie (conceput pentru gripă), am merge pe urmele altor țări și nu vom putea gestiona focarele în comunitățile noastre. Așa că a trebuit să schimbăm abordarea”, a declarat dr. Ashley Bloomfield, din Noua Zeelandă, în iunie.

Când a eliminat transmisia comunitară, Noua Zeelandă a continuat să impună măsuri stricte la frontieră, iar atunci când în august au apărut patru cazuri noi de infectare, a emis noi reguli de distanțare fizică.

În iulie, statul australian Victoria a fost închis timp de patru luni pentru a controla răspândirea Covid-19, iar recent a revenit la lockdown timp de cinci zile după apariția unui focar de 13 cazuri într-un hotel.

Măsurile stricte au permis Noii Zeelande și Australiei să implementeze bule de călătorie între zonele fără Covid în care pasagerii nu trebuie să stea în carantină.

Dar unii experți spun că majoritatea poveștilor de succes Covid se află în țări cu puține granițe terestre, care au reușit să controleze mai bine călătoriile în țara lor. Deși frontierele terestre și angajații transfrontalieri reprezintă o provocare în Europa, este o strategie pe care unii experți spun că ar putea fi pusă în aplicare în Europa dacă țările fac eforturi „agresive” pentru a reduce numărul de infectări și identifică „zonele verzi” (zone cu niveluri scăzute de virus), permițând doar călătoriile către alte zone verzi.

Ce s-a întâmplat în Europa după primul val de Covid?

Țările europene au impus blocaje stricte pentru a reduce transmisibilitatea pe fondul primului val al pandemiei, dar acțiunile din timpul verii au influențat apariția celui de-al doilea val, spun experții.

Spre exemplu, restricțiile din Franța au permis oamenilor să călătorească pe o rază de 100 de kilometri, dar distanța este considerată acum de experți ca fiind prea mare pentru a se putea ține sub control răspândirea infectărilor.

Mulți consideră că turismul de vară a fost principala greșeală care a costat țările europene și a generat un număr mare de infecții în septembrie și octombrie.

De altfel, Consiliul European comunica în iulie 2020 că statele încep să iasă din criza sanitară și că este necesară ca atenția să se îndrepte spre recuperarea socio-economică. Factorii de decizie politică au subestimat riscul unui al doilea val și au presupus că s-a depășit criza severă de sănătate severă, critică experții.

În iunie, a existat chiar un impuls din partea Comisiei Europene pentru a deschide frontierele și a continua libera circulație. În toată Europa, strategia Covid-19 a fost de reacție la o situație deja apărută, blocajele fiind impuse doar în ultimul moment, când situația pandemică redevenea critică.

Ar putea fi implementată cu adevărat o strategie zero-Covid în țările europene?

Mai multe țări europene își schimbă deja strategia și se îndreaptă spre reducerea rapidă a cazurilor la niveluri scăzute în timp ce controlează strict frontierele prin restricții dure.

Germania a impus din ianuarie blocaje stricte și a transmis că, chiar și după redeschiderea școlilor, restricțiile nu pot fi ridicate până când nu se ajunge la 35 de cazuri noi de infectare la 100.000 de persoane. La nivel local, a existat un anumit interes în stabilirea unei „zone verzi” și la nivel de oraș, cu strategia zero-Covid susținută în special de primarul din Köln.

Italia a implementat un sistem prin care împiedică oamenii să călătorească între regiuni fără un motiv necesar.

Danemarca a redus numărul infectărilor prin închiderea magazinelor neesențiale și trecerea la învățământul online.

Alte țări constată că presiunea noilor variante mai transmisibile ale Covid-19 a împiedicat anumite măsuri să funcționeze, așa cum se întâmplă în Franța, deși barurile și restaurantele sunt închise de la 18.00 la 6.00.

Pe de altă parte, relaxarea restricțiilor sunt uneori privite ca fiind mai favorabile din punct de vedere politic în rândul populațiilor obosite de restricții și de măsurile de distanțare. Blocajele vin la pachet cu efecte asupra sănătății mintale, în special în rândul tinerilor, în timp ce apelurile prin care sunt reclamate fapte de violență domestică au crescut.

Susținătorii unei strategii zero-Covid susțin că acesta ar fi un compromis prin care multe țări, prin instituirea de restricții dure acum, pot beneficia de o revenire mai rapidă la normalitate. Unii spun însă că, pentru ca acest lucru să fie eficient, ar trebui să se aplice la nivel european.

digi24.ro



Categorii:Externe

Etichete:,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.